La început de drum
Oare mai poate fi ceva spus în legătură cu credința noastră? Poate vreun duhovnic sau vreun învățat creștin să spună ceva nou, în plus față de ceea ce au spus Sfinții Părinți sau sfinții mai noi ai Bisericii dreptslăvitoare?
Unii ar fi tentați să spună nu. Învățătura de credință a Bisericii s-a cristalizat vreme de câteva secole, repere esențiale fiind cele 7 Sinoade Ecumenice și deciziile unora dintre sinoadele locale. Credința a fost fixată în scris apoi a fost propovăduită de episcopi și preoți și mărturisită de întregul corp al Bisericii. Totuși an de an apar noi și noi cărți religioase, cărți ale unor părinți duhovnicești, cărți de folos sufletesc. Ce aduc în plus ele?
- Cărțile adaptează mesajul Bisericii Mântuitorului Iisus Hristos la timpul pe care îl trăim. Fiecare veac a adus ceva nou în gândirea și în viața creștină. Fiecare veac a adus noi provocări, parcă din ce în ce mai mari în ultima vreme, astfel că felul transmiterii mesajului, forma învățăturii trebuie adaptate, învățătura rămânând în esență aceeași.
- Au apărut și apar noi mărturii în legătură cu creștinii care au trăit în perioasa recentă sau trăiesc mesajul autentic al Evangheliei. Existența lor, mărturiile lor și ale celor din jurul lor sunt foarte importante. Arată că și noi putem să trăim astfel în acest timp, sunt un îndemn spre a trăi o viață frumoasă și sfântă.
- Este o datorie a păstorilor de suflete de a predica, de a învăța, de a transmite învățătura sfântă.
- Semănătorul cel mare, Iisus Hristos Domnul, aruncă și astăzi sămânța învățăturii spre poporul Său. Pământul cel bun, cei cu inima curată și bună, trebuie să primească învățătura și prin mijloacele moderne de comunicare. Doar că există acest fior că sistemul ultrcentralizat, care cenzurează exprimarea liberă a preoților alterează mărturiile curajoase.
Este, deci, momentul, ca pe situl Asociației noastre să avem un loc în care preoții noștri duhovnici să exprime mărturisire de credință pe diverse teme socotite importante. Și de suntem atenți vom observa că sunt multe teme vrednice de a fi discutate: de la motivele și argumentele canonice ale nepomenirii, la raportul cu Biserica oficială și cu lumea, provocările venite din țară și din afară, tumultul evenimentelor și modul de a le face față.
Din vreme în vreme, deci, vă vom pune înainte teme de meditație. Vom face asta pe baza Sfintei Scripturi și a mărturiei Sfinților Părinți. O vom face spre Slava lui Dumnezeu și spre folosul poporului Său.
Tu Doamne, Dumnezeule, în Treime Slăvit luminează-ne mințile și inimile spre a putea semăna sămânță bună, de folos spre mântuire! Amin!