Joi, 6 noiembrie 2025, a avut loc la Palatul Parlamenului din București întâlnrea reprezentanților Asociațiilor religioase cu conducerea Secretariatului de Stat pentru Culte.
Asociația noastră a fost reprezentată de președintele Vatră Giorgică și de părintele Mezacopol Mădălin.
Au fost expuse de către oficiali diverse teme despre libertatea religiasă din România cu accent pe Asociațiile religioase și s-a prezentat noua interfață a sitului oficia, platforma urmând ca în scurt timp să preia în mod digital solicitările.
În partea a doua fiecare reprezentant al Asciațiilor a expux problemele cu care s-au confruntat. Cum timpul alocat fiecărui reprezentant a fost foarte scurt, firesc ținând cont de număru celor prezenți dcumentul care urma să fie prezentat a fost rezumat, apoi trimis pe canalul oficial la culte.
Domnule Secretar de Stat,
Subsemnatul Vatră I. Giorgică, în calitate de președinte al Asociației religioase a Comunităților dreptslăvitoare ale Răsăritului și în numele preoților Asociației vă mulțumim pentru posibilitatea ca într-un cadru oficial să ne putem exprima opiniile despre viața religioasă din țară și mai ales despre plusurile și minusurile în funcționarea Asociațiilor religioase.
Prezentul document va cuprinde toate cele patru puncte propuse în invitația transmisă de Secretariatul de Stat pentru Culte.
1. Libertatea religioasă și perspective de promovare, garantare și protejare a acestui drept
Există o reală libertate religioasă? Dacă răspunsul ar fi superficial am putea spune da, ținând cont că Constituția și legile inițiale în domeniu cuprindeau ideile care sunt în legi similare din toate țările occidentale, democratice. Tot un răspuns superficial ar spune că existența Asociațiior religioase este o confirmare a funcționării libertății religioase. În plus dacă la nivel teoretic lucrurile sunt bine, în practică întâmpinăm numeroase probleme. În practică, însă, această libertate este extreme de limitată. În afara câtorva facilități fiscale, asociațiile funcționează într-un mediu extrem de ostil. Mai mult, noile prevederi legale (inclusiv legea propusă de domnul Vexler) par să limiteze și mai mult aceasă libertate, adăugând noi forme de control și de supraveghere. Astfel că dacă la nivel central lucrurile par perfecte, la nivel local sunt foarte multe probleme. Adaug aici doar câteva probleme întâmpinate în anul trecut:
a. Cazul Goleșteanu
Părintele Nicolae Goleșteanu, membru al Consiliului Director al Asociației, decedat în luna august 2024, a fost cumpărat (post mortem) de cultul majoritar, care profitând de slăbirea financiară a familiei datorată tratamentelor legate de boala părintelui, a propus urmașilor, printr-un om bogat să plătească toate cheltuielile legate de înmormântare cu condiția ca preotul local al cultului majoritar să-i efectueze serviciul religios. Obținând astfel acordul familiei au făcut totul pentru a-l umili chiar și după moarte (îmbrăcarea civil, slujba pentru mireni, priveghiul supravegheat cu poliție, jandarmerie și poliție în civil, îndepărtarea cu brutalitate a membrilor și clericilor Asociației care în mod pașnic doreau să își ia rămas bun, ștergerea de pe crucea funerara din marmură a cuvântului preot).
Reacțiile autorităților la plângerile depuse au fost foarte reci: șeful poliției locale ca și cel al jandarmeriei au motivat că și-au făcut datoria, iar plângerea penală depusă la instanța competentă, pentru care am primit număr de dosar a rămas de mai bine de un an fără nici un răspuns.
b. Cazul sediului social al Asociației
Încercarea de a schimba destinația unei părți a sediului social din casă de locuit în paraclis de rugăciune a adus în certificatul de urbanism toate avizele posibile, cu condițiile cele mai dure, semn că aparteneța religioasă a primarului și șefului urbanismului au atras antipatia față de noi. Arhitectul cu care lucrăm spunea că nu a văzut în toată activitatea sa o asemenea listă de avize, iar aceasta constituie o vădită șicană.
c. Cazul preotului Ionuț Chiriță din Galați
În urma unei plângeri (se pare că reclamat de un președinte de asociație religioasă) a fost anchetat în legătură cu exercitarea fără drept a profesiei. Deși am anexat documentele necesare ancheta a continuat, mai mult, au fost, în mod abuziv, chemați la anchetă simpli membri sau simpatizanți ai comunității. La fel de grav este faptul că în mod surprinzător, într-un document oficial polițistul anchetator se interesa de hirotonia lui și de chestiuni care țin de credința proprie. În mod brutal polițistul l-a somat să „nu vină îmbrăcat în popă” la procuror.
Mai mult, nemulțumită de acțiunea polițiștilor procurorul de caz a reluat personal ancheta.
Încă întâlnim multe situații în care autorități ale Statului se comportă ca și cum ar exista un singur cult în această țară.
Putem vorbi de o reală libertate religioasă atunci când:
a) Vocea noastră nu se aude. A avut vre-un efect întâlnirea de anul trecut? Nici vorbă. Din contră, s-a dat impresia consultării noastre pentru două decizii care au restrâns libertatea Asociațiilor religioase. Deși s-au propus multe lucruri nimic nu s-a regăsit în legislația ulterioară. A fost vre-un președinte de Asociație consultat atunci când a fost schimbată legislația? Eu nu am fost, nu am cunoștință că ar fi fost consultat cineva, iar asta nu este normal. De aici vine ideea că ne întâlnim aici în mod formal, dându-se impresia de dialog, de consultare,
b) Am solicitat schimbarea legislației în legătură cu acordarea statutului de „utilitate publică”. Nu s-a întâmplat nimic, semn că suntem lăsați doar la la mila membrilor.
c) Există o reală diferență de șanse între culte și asociații. Asta este o reală discriminare, dar cui îi pasă? Ce s-ar întâmpla dacă în mediu laic unele ONG-uri ar fi finanțate de Stat iar altele nu?
d.) Clericii Aociațiilor religioase nu sunt scutiți de serviciul militar obligatoriu, spre deosebire de preoții cultelor. Înțelegem că sunt clerici de categorie inferioară? Este sugestiv în acest sens și modul de adresare al oficialilor, inclusiv de la Secretariatul de Stat pentru Culte.
e) Nu am auzit ca vreun cleric al Asociațiilor religioase să fie invitat la evenimente oficiale, de altfel în multe situații autoritățile locale sau centrale privesc cu suspiciune clericii altei structuri religioase decât cea majoritară.
În privința perspectivelor propun realizarea de către Secretariatul de Stat pentru Culte a unui Ghid de bună practică, cu clarificări, care să se adreseze autorităților centrale și locale, poliției, jandarmeriei și instanțelor de judecată. Acest lucru ar simplifica mult relația asociațiilor religioase cu toate aceste organe ale Statului. Am întâlnit multe situații în care autorități locale, autorități centrale, instanțe de judecată ne-au făcut solicitări absurde, semn că numărul redus de situații în care au întâmpinat cereri ale Asociațiilor religioase îi pun în dificultate.
O altă sugestie se referă la predarea religiei în școală. Din punctul nostru de vedereînvățământul religis din școala publică românească este unul confesional. Ori, din punctul nostru devedere, învățământul confesional ar trebui să se facă în interiorul fiecărei structuri religioase. Ceea ce se întâmplă acum cu predarea religiei în școală, necesitatea acordului episcopilor pentru ca profesorii să poată preda, programa școlară, toate au scopul de a pregăti copiii pentru a deveni membri ai cultului majoritar.
Cedem că se impun mai multe măsuri:
– disciplina religie să cuprindă informații despre istoria religiilor și despre toate credințele actuale din spațiul românesc.
– rostul său ar trebui să fie acela de a aduce pacea socială și crearea spiritului de înțelegere și toleranță.
– profesorii de religie ar trebui verificați doar de Inspectoratele școlare și toți absolvenții de Facultăți de teologie autorizate de Statul român, de orice confesiune să aibă dreptul să participe la examen.
2. Implicarea mediului asociativ în activitățile sociale
Atât la nivel de asociație cât și la nivel de membru sunt convins că fiecare face binele pe care îl poate face. Asociațiile creștine se lovesc de anumite dificultăți:
a) Discreția cerută de credință
b) Scopul principal al Asociaței- mărturisirea și trăirea credinței proprii.
Problemele cu care ne confruntăm sunt numeroase:
a) Asociațiile sunt lăsate doar la mila membrilor și simpatizanților. Ori a cere bani este similar cu pierderea membrilor.
b) Autoritățile locale și centrale nu se pot implica fără obținerea statutului de „utilitate publică”.
c) Pentru a se putea întreține clericii Asociațiilor religioase trebuie să aibă și serviciu, asta împiedicând implicarea lor totală.
3. Dinamica mediului asociativ religios românesc
a) Este un lucru bun faptul că în ultimul an au apărut mai multe asociații religioase.
b) Insist pe faptul că dezvoltarea mediului asociativ religios este blocată de lipsa finanțării. În nume personal am propus primului ministru schimbarea legislației în sensul finanțării tuturor structurilor religioase din impozite în funcție de adeziunea voluntară a membrilor, dar răspunsul a fost dezamăgitor.
c) Din păcate există chiar și acum o anumită doză de necunoaștere între Asociații, ba chiar ideea unei oarecare concurențe.
Soluția pe care o propun este înființarea unei Federații a Asociațiilor.
4. Teme actuale aflate în dezbatere publică
În numele preoților și membrilor Asociației noastre doresc să explic câteva dintre îngrijorările noastre:
a) Privim cu atenție la fenomenul îngrădirii libertății atât în țară cât și în lume. Pandemia, războiul din Ucraina, alegerile din luna decembrie a anului trecut și mai nou criza economică au făcut ca autoritățile să ia anumite măsuri care îngrijorează;
b) Societatea românească este din ce în ce mai divizată, și patima cu care fiecare tabără își apără „adevărul” ne îngrijorează;
c) Guvernarea actuală pare să pună toată povara redresării țării pe umerii simplilor cetățeni (deși nu ei au creat criza). Creșterea taxelor, a prețului utilităților, a prețurilor produselor, în același timp cu înghețarea veniturilor va duce la sărăcirea accentuată a populației iar asta riscă să răstoarne pacea socială. În plus Statul român nu a reușit să micșoreze corupția, asta ducând la neîncredere populației și fireasca întrebare dacă avem stat de drept.
d) Îngrijorează sporirea controlului asupra populației, pierderea intimității, tratarea cetățenilor ce pe niște potențiali infractori (amprentarea lor când iau noile buletine și noile pașapoarte).
Alte teme care îngrijorează: declinul demografic, migrația, politizarea religiei, relația dintre Biserică și Stat, finanțarea Cultelor, sănătatea populației cu accent pe cea mentală, creșterea îngrijorătoare a flagelului drogurilor, stimularea jocurilor de noroc, slaba funcționare a serviciile sociale.
Sunt teme la care trebuie să gândim iar Statul, în parteneriat cu ONG-urile să găsească soluții.
Cu respect,
Vatră Giorgică
